Termeni Hidrologici

Sunt 288 de termeni hidrologici.
Cauta termeni hidrologici in dictionar
incepe cu contine termen exact suna ca
All | A | B | C | D | E | F | G | H | I | J | L | M | N | O | P | R | S | T | U | V | Z
Page:  « Prev 1 2 3 4 5... Next »

All

Denumire Definitie
Coeficient de maree

Raportul dintre amplitudinea (marnajul) unei mare date si amplitudinea medie din statia de observatie.

Coeficient de scurgere

Raportul dintre apa scursa de un rau si cea primita de bazinul sau, intr-o unitate de timp.

Cold wall

Zona oceanica cu schimbare brusca de temperatura la intalnirea unui curent rece cu unul cald.

Competenta

Forta de care poate dispune un agent morphologic ( rauri, valuri, ghetar, vant) exprimata prin diametrul si greutatea maxima a unui fragment de roc adura pe care il poate rula pe fund la un moment dat. Depinde de panta si de viteza curentului pe fundul albiei. Denumirea cere urmatoarea precizare: competenta de a lua in transport.

Confluenta

Locul unde se unesc doua ape curgatoare sau albiile a doi ghetari. Se deosebesc : confluenta cu unghi ascutit; confluenta cu unghi drept; confluenta inverse (cand afluentul vine din sens contrat curgerii colectorului); confluente suspendate (discordante), cand gura afluentului este suspendata fata de albia colectorului, specifice cu precadere vailor glaciare.

Convergenta hidrografica

Teritoriu restrans pe care confluiaza mai multe rauri venind din directii diferite, pana la opuse.

Cotidala, linie

Linia care uneste toate punctele d epe suprafata marilor si a oceanelor unde fluxul se produce la aceasi ora. Undele de mare sunt modificate in lant de forta Coriolis , facand ca liniile cotidale sa se dispun aradiar fata de punctul amfidromic.

Curba de taraj

Curba ce reprezinta evolutia debitului unui curs de apa in functie de nivelul apei in sectiunea unei statiuni hidrometice. Pe ordonata se trec nivelele, iar pe abcisa debitele corespunzatoare.

Curenti marini

Deplasarea individualizata a unor mase de apa in ocean sau amre, sub impulsul vantului, mareelor sau gravitatiei (prin diferenta de nivel, salinitate etc.). Dupa pozitia in cadrul oceanului, dupa cauzele deplasarilor si natura maselor de aer, se deosebesc mai multe tipuri: 1. currenti litorali (derivati din miscarea valurilor peste/ sau aproape de tarm), 2. curenti de mare; 3. curenti de descarcare ( intre doua bazine din care unul are un bilant deficitar); 4. curenti de vant ( de impulsiune, de fictiune)- antreneaza ape de suprafata pana la o anumita adancime unde miscarea se anuleaza prin frecare (adancimea frecarii). Principalii curenti de impulsiune se divid in curenti calzi ( circula de la latitudinile joase catre cele inalte) si curenti reci ( aduc ape de la marile altitudini spre cele mici). Prin inlocuirea maselor de apa deplasate de vanturile regulate cu ape adanc se formeaza curenti de compensatie de suprafata si contracurentii ( ce merg pe sub curentii de impulsiune ); 5 curentii de deriva ( prelungiri ale curentilor de suprafata sub impulsul altor caaze).; 6 curenti de densitate (cauzati de diferenta de densitate inre doua mase de apa, in fucntie de temperatura, presiune si salinitate ; aici se incadreaza si curentii de adancime , care sunt foarte lenti ( sub 10 cm/s ), dar au un rol fumdamental in cea ce priveste viata si profunzimea oceanului; 7. curenti de turbiditate sunt curentii de dancime, cu viteze foarte mari si sunt incarcati cu mari cantitati de materiale in suspensie, adesea noroiosi; sapa adevarate canioane pe abruptul continental sip e glacisurile submarine; 8. curentii de hula, reintoarecerea apei din lagunele recifilor coralieni in urma deferlarii puternice a valurilor ( sunt curentii de descarcare).

Debit

Volumul de apa scurs priintr-o sectiune transversala din albia unui ru in unitatea de timp (m ³/s). debitul este in schimbare continua, variind in lungul cursului si in timp; el creste in general de la izvor spre varsare, cu exceptia zonelor aride si semiaride . Dupa permanenta scurgerii , cursurile de apa pot fi: permanente ( curg tot anul ), smieprmanente ( seaca in perioadele de secete mai lungi), temporare (perioda de secare e mai lunga decat cea de curgere) si ocazionale ( curg numai la precipitatii puternicem, inregiunile aride). Varibilitatea debitului in timp se exprima cu ajutorul hidrogramelor, pee le putandu-se recunoaste debite extereme ( maxim si minim), perioadele de crestere si descrestere ale apei. Cu ajutorul debitelor zilnice ( debitele brute) se calculeaza debitele medii lunare si anuale ( media aritmetica). Exista si alte tipuri de debite: modul sau normal ( debitul mediu calcutat pe cel putin 30 de ani); debitul carecteristic maximal( maxim normal, depasit numai de 10 ori pe an), maxim annual ( cel mai mare inregistrat intr-o zip e an), debit extraordinar ( cel mai mare inregistrat pet imp de 30 de ani luati consecutiv), debit maximum maximorum (cel mai mare inregistrat pana in prezent ), debit catastrofal ( cel mai mare care ar putea fi posibil in viitor intr-o situatie conjuncturala deosebita) , debit minim minimorum (cel mai mic inregistrat vreodata), debit minim annual ( cel mai mic intr-un din zilele anului), carcateristic de etiaj (care este depasit 355 zile pe an, numai in 10 zile pe an poat efi mai mic decat etiajul. Debite brute (zilnice) su medii se exprima in m³/ s dar exista si debie specifice care se exprima in l/s pe km ². , ceea ce permite compararea cursurilor de apa de marimi diferite Cand debitele cursului de apa este superior sau inferior celui normal se folosesc termenii: ape mari, ape mici, ape medii.

Debit de dilutie

Debit mediu de apa care se foloseste in calculule de epurare a apei uzate, respective debit lunar minim anula cu sigurare de 95%.

Debit solid

Cantitatea de materiale solide (aluviuni) transportate de un curs de apa, in suspensie, tarare sau rostogolire, precum si cantiatea materialelor dizolvate si transortate in solutie care trec, intr-o secunda prin sectiunea transversala a cursului de apa respectiv. Se masoara in kg/s , g/s, sau t/zi. Debitul solid raportat la unitatea de debit lichid (kg/ m³) se numeste turbiditate si reprezinta gradul de tulbureala al apei.

Debordare

Iesirea apei din albie peste maluri , catre lunca.

Decantare

Depunerea particulelor purtate in suspensie de catre un curs de apa. Depunerea se face de obicei in lacuri, pe bratele tempoarare sau parasite dar inundabile, in baltile inundabile.

Deficit de saturatie
  1. Cantitatea de apa evapotranspirata de pe suprafata unui bazin hidrografic si care numai participa la scurgere.
  2. Diferenta intre tensiunea maxima ( sau de saturatie) si tensiunea reala a vaporilor la temperature si presiune date.
Page:  « Prev 1 2 3 4 5... Next »